sâmbătă, 20 decembrie 2014

Povestea Mihaelei




"Povestea mea a inceput pe 12 ianuarie 2013 cand ma aflam la sora mea in vizita la Bucuresti . In aceea zi era foarte frig si totusi ne-am hotorat sa iesim din casa sa ne ducem la cumparaturi , am mers cu ratb-urile si pe loc nu am simtit nimic altceva decat frig. Urmatoarele doua seri am facut temperatura si nu mai puteam sa dorm , Am ajuns pe 15 ianuarie acasa pentru ca incepeam liceul , tin sa va spun ca eram clasa a 12a , adica aveam 18 ani . In aceea dimineata inainte de liceu , m-am trezit de dimineata ca de obicei si mi-am facut o cafea, in momentul cand am cascat am cazut in genunchi de la o durere puternica in partea de jos stanga a spatelui , si acest obicei se repeta de cate ori cascam , am observat in acelasi timp ca oboseam foarte repede . Am decis dupa 2 zile sa ma duc la medicul de familie care mi-a dat o trimitere la spital , acolo nu s-au uitat la mine si m-am trimis la policlinica la medicina interna , de la medicina interna m-au trimis la radiologie , dar surpriza doctorul plecase , mentionez ca tocmai a 3a zi mi-au facut radiografie si au vazut ca am pleurezie serofibrinoasa stanga (apa la plamani) . M-au trimis la un spital tbc unde am avut parte de o doctora foarte buna , acolo au descoperit ca tbc-ul era extrapulmonar si ca nu eram contagioasa . Dupa o luna si un pic, dupa 16 pastile/zi si 3 punctii m-au trimis acasa urmand sa revin dupa o luna de zile din nou la consult. Colegilor le-au facut radiografii si tin sa le multumesc pentru ca nu au fost rautaciosi (majoritatea dintre ei) si ca au fost super in ceea ce priveste aceasta boala , m-au incurajat si m-au sustinut. In spital am vazut oameni extraordinari care nu stateau sau nu munceau in frig , care aveau toate conditiile nu pot sa-mi dau seama cum de s-a ajuns la asa ceva. Nu pot sa-mi dau seama cum am luat aceasta boala , dar tin sa-i multumessc lui Dumnezeu ca am scapat de ea.."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu